Această pagină web este cofinanțată din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.



COMUNICAT DE PRESĂ cu privire la concluziile mesei rotunde regionale
privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii organizată în ziua de miercuri, 28 noiembrie 2018, între orele 13 și 17 în municipiul București (Hotel Europa Royale)

CONTEXT

Asociația Centrul de Mediere și Arbitraj Propact a organizat în ziua de joi, 28 noiembrie 2018, în municipiul București, Masa Rotundă în cadrul proiectului Medierea – politică publică eficientă în dialogul civic. Evenimentul a avut loc între orele 13.00 – 17.00 la Hotel Europa Royale (Sala de conferințe), Str.Franceză, nr.60.

Evenimentul a fost ultimul dintr-o serie de opt activități similare care s-au desfășurat pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie în cele opt regiuni de dezvoltare din România, respectiv în municipiile Târgu-Jiu (Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia), Botoșani (Regiunea de dezvoltare Nord-Est), Alba Iulia (Regiunea de dezvoltare Centru), Arad (Regiunea de dezvoltare Vest), Oradea (Regiunea de dezvoltare Nord-Vest), Slobozia (Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia), Constanța (Regiunea de dezvoltare Sud-Est) și București (Regiunea de dezvoltare București-Ilfov).

În cadrul discuțiilor ce au fost moderate de Marin Pădeanu, manager proiect și Constantin-Adi Gavrilă, expert politici publice mediere, au fost diseminate informații relevante privind politicile actuale în domeniul medierii, precum și un instrument de monitorizare și evaluare, cu scopul de a se identifica principalele aspecte evolutive ale medierii în regiunea București-Ilfov. De asemenea, evenimentul și-a propus să stimuleze interesul organizațiilor din domeniul medierii, a partenerilor sociali, a autorităților și instituțiilor publice de a participa în mod activ la îmbunătățirea politicilor publice din sectorul medierii inclusiv prin formularea de propuneri de eficientizare a acestora.

PARTICIPANȚI

Chiar dacă proiectul a prevăzut participarea a 15 persoane la această masă rotundă, a fost înregistrată participarea unui număr de 19 persoane.

Astfel, la eveniment au participat, pe de o parte, reprezentanți ai grupului țintă, membri ai asociațiilor profesionale de mediatori și ai partenerilor sociali din regiune.

De asemenea, având în vedere apartenența la Grupul Țintă al proiectului și în recunoașterea rolului foarte important pe care îl au pentru politicile publice din domeniul medierii din România și aplicarea acestora, au fost transmise invitații către Ministerul Justiției, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Din păcate, niciun reprezentant al acestor autorități nu a participat la eveniment.

Pe de altă parte, pentru ca evenimentul să aibă o relevanță cât mai mare pentru stabilirea profilului regional și aplicarea politicilor publice în domeniul medierii, au fost transmise invitații și către alte organizații și persoane cu rol esențial în legătură activitatea de mediere sau cu politicile publice din domeniul medierii. Astfel, au fost transmise invitații către Consiliul de Mediere, Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul București, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, GEMME Secțiunea Română și Senatul României, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Dintre acestea, au răspuns invitației și au participat doar reprezentanții GEMME Secțiunea Română (Groupement Européen des Magistrats pour la Médiation).

Au mai răspuns invitației și au participat mediatori, avocați și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, a participat la invitația organizatorilor, prin videoconferință, și Leonardo D’Urso, CEO ADR Center Italia, un furnizor de servicii de mediere cu peste 100 de mediatori și birouri în 30 de orașe din Italia în care sunt gestionate 5000 de medieri anual.

Deschiderea proiectului și a mesei rotunde către participarea și contribuția unei sfere mai mari de părți interesate față de cele din grupul țintă a reprezentat nu numai un factor de creștere a relevanței discuțiilor și concluziilor dar și un mijloc de îmbunătățire a comunicării locale și regionale dintre mediatori și alte părți interesate.

PREGĂTIRE

În vederea asigurării unei bune organizări a mesei rotunde au fost întreprinse următoarele măsuri:

  • Finalizarea instrumentului de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii;
  • Redactarea unei invitații și a unei liste de invitați. Transmiterea invitațiilor.
  • Transmiterea agendei, a instrumentului de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii și a altor informații suplimentare către persoanele care au confirmat participarea;
  • Pregătirea materialelor necesare pentru masa rotundă;
  • Contractarea și pregătirea locației de desfășurare a mesei rotunde;
  • Comunicarea cu persoanele și partenerii locali care au sprijinit organizarea evenimentului.

OBIECTIVELE MESEI ROTUNDE

Participanții la masa rotundă au agreat următoarele obiective ale mesei rotunde regionale privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii:

  • Prezentarea proiectului ”Medierea-politică publică eficientă în dialogul civic”;
  • Discutarea situației actuale a medierii în România și în regiunea București-Ilfov;
  • Diseminarea chestionarului de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii;
  • Propuneri de eficientizare a politicilor publice în domeniul medierii;
  • Testarea și îmbunătățirea conceptului mesei rotunde.

AGENDA MESEI ROTUNDE

Pentru atingerea obiectivelor de mai sus, participanții la eveniment au agreat următoarea agendă de subiecte :

  • Bun venit și prezentarea participanților
  • Prezentarea proiectului ” Medierea-politică publică eficientă în dialogul civic” Marin Pădeanu, Manager proiect, Președinte Centrul de Mediere și Arbitraj Propact
  • Prezentarea obiectivelor mesei rotunde regionale privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii Constantin-Adi Gavrilă, Expert politici publice mediere
  • Lecții învățate în 20 de ani – modelul italian de mediere Online Leonardo D’Urso, CEO, ADR Center, Membru în Grupul de Lucru CEPEJ pt. Mediere
  • Prezentarea de informații relevante privind politicile actuale în domeniul medierii, inclusiv din perspectivele protecției mediului și dezvoltării durabile, egalitatății de șanse, nediscriminare și egalității de gen. Marin Pădeanu, Manager proiect, Președinte Centrul de Mediere și Arbitraj Propact
  • Diseminarea instrumentului de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii Constantin-Adi Gavrilă, Expert politici publice mediere
  • Aplicarea politicilor publice în domeniul medierii la nivelul regiunii de dezvoltare. Prezentarea statisticilor consolidate în urma diseminării instrumentului de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii. Constantin-Adi Gavrilă, Expert politici publice mediere
  • Relevanța medierii la nivelul regiunii de dezvoltare. Aspecte evolutive specifice. Propuneri de eficientizare a politicilor publice în domeniul medierii. Marin Pădeanu, Manager proiect, Președinte Centrul de Mediere și Arbitraj Propact
  • Sinteza discuțiilor și închiderea evenimentului

CONCLUZIILE MESEI ROTUNDE

Concluziile întâlnirilor la nivelul fiecărei regiuni sunt valorificate în scopul stabilirii profilelor regionale precum și a aspectelor comune privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii la nivel național.

La finalul mesei rotunde regionale privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii au fost obținute următoarele rezultate:

  • Participanții la masa rotundă au primit informații cu privire la proiectul “Medierea-politică publică eficientă în dialogul civic”, MySMIS 112412/SIPOCA269. De asemenea, au fost prezentate informații relevante privind politicile actuale în domeniul medierii, inclusiv din perspectivele protecției mediului și dezvoltării durabile, egalității de șanse, nediscriminării și egalității de gen.
  • A fost discutată situația actuală a aplicării medierii în România, în general, și în regiunea București-Ilfov, în particular, fiind evidențiat faptul că după patru ani de la Decizia 266/2014 a Curții Constituționale a României, Legea medierii încă nu a fost pusă în acord cu dispozițiile deziciei. Acest fapt a perpetuat stadiul practicii suspendate, sau în cel mai fericit caz, al practicii limitate a medierii, stadiu care a fost generat de Decizia nr.266/2014 a CCR.
  • Având în vedere faptul că la acest eveniment au fost transmise invitații către organizații și autorități centrale din țara noastră, cu vocație să inițieze, să influențeze sau să susțină în mod real politici publice în domeniul medierii, a fost invitat și a participat prin videoconferință Leonardo D’Urso, CEO al ADR Center Italia, un centru de mediere cu peste 100 de mediatori și birouri în 30 de orașe din Italia, unde sunt gestionate 5000 de medieri în fiecare an. Domnul Leonardo D’Urso a prezentat cadrul legislativ și politicile publice din domeniul medierii din Italia, acolo unde sunt mediate sute de mii de cazuri în fiecare an doar în relație cu sistemul judiciar conform statisticilor Ministerului Justiției. Acest lucru a fost posibil ca urmare a faptului că reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului au participat la un proces real de consultare cu mediatorii, avocații, magistrații, mediul de afaceri, mediul academic și alte părți interesate, pentru a identifica cea mai bună modalitate de reglementare a activității de mediere care să fie acceptabilă pentru toate părțile interesate și care să producă efecte reale, concrete și cu impact semnificativ. Actualul mecanism denumit ”opt-out” a fost adoptat în anul 2013 și produce o rată medie de înțelegere de 50%. Conform mecanismului creat, pentru aproximativ 10% din cauzele civile, toate părțile implicate în dispută și avocații acestora trebuie să participe la o primă întâlnire cu un mediator. Mai mult, pentru acele tipuri de cauze, așa cum reiese și din graficul pus la dispoziție de ADR Center și care se bazează pe statistici oficiale ale Ministerului Justiției, volumul de dosare din instanțele de judecată a scăzut, atingându-se astfel obiectivul referitor la degrevare.
    Ministerul Justiției din Italia are atribuții de control a calității medierii, gestionează Tabloul Mediatorilor, autorizează mediatori și furnizori de servicii de mediere (în care trebuie să își desfășoare activitatea minim cinci mediatori), acreditează formatori și furnizori de servicii de formare în domeniul medierii. De asemenea, conform statisticilor puse la dispoziție de Ministerul Justiției din Italia, în anul 2016 numărul de cauze din instanțele de judecată pentru care a fost aplicabil mecanismul opt-out a fost de aproximativ 84.000, pe când numărul de medieri a fost de 138.127, raportul fiind de 164%. În comparație cu medierile organizate voluntar, în număr de 16.219 la 1.6 milioane litigii, raportul este de 1%. De asemenea, au mai fost realizate și 19.128 de medieri impuse de judecători pentru cele 3 milioane de cauze de pe rol, iarăși raportul fiind de sub 1%. A fost subliniat rolul esențial pe care cadrul legislativ în are pentru recurgerea la mediere și rolul activ al Ministerului Justiției din Italia în monitorizarea activității de mediere și realizarea de statistici fără care nu este posibilă înțelegerea deplină a sistemului și a impactului politicilor publice.
    Pentru asigurarea accesului liber la justiție, au fost limitate costurile asociate participării la prima ședință de mediere (40 € sau 80 € pentru fiecare parte, în funcție de obiectul cauzei), onorariile de mediere, termenul în cadrul căreia trebuie organizată prima ședință de mediere (30 de zile), precum și termenul în interiorul căruia trebuie să se desfășoare prima ședință de mediere (90 de zile). Rolul avocaților a fost foarte bine stabilit, de asemenea, aceștia având obligația de a-și informa clienții cu privire la mediere și de a participa la prima ședință de mediere. De asemenea, acordul de mediere este titul executoriu dacă este semnat de avocații ambelor părți iar avocații sunt mediatori prin efectul legii, barourile putând să înființeze proprii mecanisme de mediere alături de camerele de comerț din Italia.
    Evident, participanții la masa rotundă i-au putut adresa întrebări domnului D’Urso și au putut formula puncte de vedere cu privire la modelul italian și posibilitatea adoptării acestui model în România. Per ansamblu, participanții la masa rotundă au apreciat posibilitatea de a audia informații referitoare la bune practici din Uniunea Europeană și și-au exprimat interesul de a vizita organismele de mediere din Italia care gestionează două sute de mii de medieri în fiecare an.
  • În principiu, ideea de mediere în spațiul public a fost apreciată, fiind discutate opțiuni de reglementare prin care serviciile de mediere să poată fi utilizate și de instituțiile publice. Mai mult, a fost formulată ideea conform căreia instituțiile statului ar trebui să facă un efort sustenabil de a aduce medierea din sectorul privat în domeniul public, inclusiv ca pârghie în materie de educație. Spre exemplu, un mecanism de mediere promovat într-o școală sau într-un sindicat ar putea avea un rol educativ nu numai cu privire la finalitatea soluționării conflictului ci și cu privire la prevenție; un astfel de mecanism poate avea consecințe cu privire la schimbarea de mentalitate.
  • Participanții la masa au discutat despre rolul medierii în raport cu mecanismele de tip ombudsman create în companiile mari sau în cadrul instituțiilor publice.
  • A fost propusă adoptarea și în România a sistemului din alte țări conform căruia este necesară predictibilitatea la inițierea de proceduri judiciare, mecanismul manifestându-se prin estimarea costurilor judiciare de către un avocat la inițierea unui proces. Tot cu privire la medierea în relație cu instanțele de judecată, au fost propuse instituirea de stimulente pentru magistrații care recomandă medierea, unul din criteriile posibile fiind numărul de acorduri încheiate ca urmare a acestei recomandări.
  • Cu privire la medierea în domeniul penal, creșterea cantității de dosare procesate reduce capacitatea de a preveni săvârșirea de noi fapte, organele de cercetare și urmărire penală nemaiavând astfel timp pentru a privi spre societate. În condițiile în care practica medierii în cauzele penale este foarte limitată, au fost aduse în discuție dificultăți întâmpinate de mediatori în relație cu personalul din penitenciare sau cu organele de cercetare și urmărire penală, precum descurajarea utilizării medierii, accesul limitat al mediatorilor la clienți care sunt arestați sau deținuți sau lipsa medierii și a mediatorilor din procedurile existente în sistemul justiției penal. Printre soluțiile propuse au fost pregătirea profesională a personalului, realizarea de materiale informative și diseminarea acestora în secțiile de poliție și crearea unei metodologii și punerea în aplicare a acesteia pentru o aplicare unitară. Conform propunerii referitoare la o eventuală campanie națională de informare, un rol de coordonare ar putea fi asumat de IGPR, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Public. Având în vedere faptul că soluționarea din timp a dosarului penal poate duce la stingerea conflictului ar putea fi create, de asemenea, un ”Ghid de mediere pentru polițiști” și un ”Ghid de mediere pentru cetățeni” prin care să fie evidențiat foarte clar rolul mediatorului în soluționarea amiabilă a cauzelor penale. O direcție de politică publică propusă este evaluarea personalului din cauzele penale în sensul eficientizării activității.
  • Cu privire la promovarea medierii și educarea publicului larg în legătură cu beneficiile medierii, o idee formulată a fost că statul ar trebui să își asume un rol real de promovare, nu mediatorii.
  • - S-a discutat despre creșterea capacității autorităților de a identifica riscul ca autoritatea să ajungă în conflict (ex. la primirea petiției) și de a aprecia cu privire la oportunitatea utilizării medierii pentru o mai eficientă utilizare a banului public. Utilizarea medierii de către instituții și autorități publice necesită reglementare și proceduri.
  • Plecând de la titlul proiectului, ”Medierea – politică publică eficientă în dialogul civic”, s-a opinat că mediatorii pot avea un rol în facilitarea dialogului civic și că o procedură de lucru poate face ca reglementarea să poată fi pusă în practică în mod voluntar și eficient. Având în vedere ritmul de dezvoltare al societății și rolul activ al sectorului public dar și al celui privat, mediatorii pot avea un rol foarte important în facilitarea dialogului dintre autorități și părțile interesate.
  • Politica publică ar trebui să se bazeze pe elaborarea unui set de principii. Primul principiu ar fi EFICIENTIZAREA COSTURILOR, GRIJA PENTRU BANUL PUBLIC. Al doilea principiu, SOLUȚIONAREA AMIABILĂ A CONFLICTELOR CU PRIORITATE FAȚĂ DE ORICE ALT MECANISM. Al treilea, aprecierea cu privire la OPORTUNITATEA DE A INTRODUCE ACȚIUNI ÎN SISTEMUL JUDICIAR. Un alt principiu, PÂNĂ LA O ANUMITĂ SUMĂ, SOLUȚIONAREA CONFLICTELOR ÎN CARE SUNT IMPLICATE INSTITUȚIILE PUBLICE SE FACE PRIN MEDIERE.
  • Pentru litigiile cu administrația, s-ar putea modifica legea contenciosului administrativ; conform unui participant la masa rotundă ”A venit vremea ca medierea să treacă de la faza de serviciu strict privat la competențe publice ale statului. Există justiție punitivă și justiție restaurativă – ambele fac parte din oferta statului – ambele sunt în competiție pentru performanță”.
  • Participanții la masa rotunde regionale privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii au apreciat că modificarea cadrului legislativ este soluția pentru stabilirea unor politici publice eficiente cu privire la mediere. În acelați timp, a fost precizat faptul că soluția nu este modificarea recurentă a legii medierii și a fiecărei legi în care activitatea de mediere poate avea un rol.
  • S-a discutat, de asemenea, despre faptul că medierea există și în afara cadrului sistemului judiciar și că politicile publice ar trebui să se refere și la această perspectivă.

În cadrul mesei rotunde regionale privind aplicarea politicilor publice în domeniul medierii organizată în ziua de miercuri, 28 noiembrie 2018, între orele 13 și 17 în municipiul București a fost, de asemenea, diseminat instrumentul de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii.

Proiectul “Medierea-politică publică eficientă în dialogul civic”, MySMIS 112412/SIPOCA269, ce se va derula în perioada iunie 2018-octombrie 2019, este finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European și este implementat de Asociația Centrul de Mediere și Arbitraj ProPact, în parteneriat cu Universitatea "Andrei Șaguna" din Constanța.

Marin PĂDEANU, Manager de proiect

Comunicat de presă cu privire la concluziile mesei rotunde de la București - format PDF