Această pagină web este cofinanțată din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.


Anexa 2 – Formular de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii pentru alte părți interesate (altele decât mediatorii)

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

Atenție! Câmpurile marcate cu * (steluță) sunt obligatorii.

I. CALITATEA SERVICIULUI DE MEDIERE

12. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 = foarte scăzută iar 10 = foarte ridicată, cum apreciați calitatea serviciilor de mediere în România?

13. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 = foarte scăzută iar 10 = foarte mare, cum apreciați experiența dumneavoastră cu utilizarea serviciilor mediere?

14. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați capacitatea mediatorilor de a înțelege și de a analiza situația?

15. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați modul în care mediatorii reușesc să creeze un mediu propice pentru mediere?

16. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați capacitatea mediatorilor de a dezvolta o relație de comunicare cu fiecare participant în parte?

17. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați capacitatea mediatorilor de a stabili și menține o structură de lucru sigură și eficientă?

18. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați modalitatea în care mediatorii reușesc să gestioneze procesul de mediere prin toate etapele sale?

19. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați abilitatea mediatorilor de a sprijini părțile să proiecteze soluții de lucru?

20. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați capacitatea mediatorilor de a crea progres prin interacțiune cu părțile și înțelegerea conținutului?

21. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați posibilitatea ca mediatorii să documenteze în scris acordul părților?

22. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați abilitatea mediatorilor de a învăța prin conștientizarea propriilor puncte slabe și puncte tari?

23. Dacă răspunsul la întrebarea nr.13 este între 2 și 10, cum apreciați abilitatea mediatorilor de adaptare a principiilor și procesului de mediere la circumstanțe diferite?

24. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 = foarte scăzută iar 10 = foarte bună, cât de bună apreciați capacitatea beneficiarilor potențiali ai serviciilor de mediere de a înțelege și de a utiliza în mod eficient medierea?

25. Conform standardului de formare în domeniul medierii, durata minimă a pregătirii profesionale în domeniul medierii este de 80 de ore (din care minim 75% trebuie să fie elemente practice, iar tematica abordată fiind: teoria și analiza conflictelor, rezolvarea alternativă a disputelor, teoria și practica medierii, procedura de mediere, etica mediatorului, elemente de comunicare, tehnici de negociere și cadrul legal din domeniu). În ce măsură considerați că aplicarea acestui standard asigură competențele necesare în vederea practicării ulterioare a profesiei de mediator?

26. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (În mică măsură), care apreciați că ar putea fi cauzele posibile? puteți alege mai multe răspunsuri

  • 1. Informații teoretice de calitate scăzută, nerelevante,insuficiente
  • 2. Lipsa dezvoltării de valori și atitudini necesare furnizării de servicii de mediere
  • 3. Dezvoltare insuficientă de abilități (ex. jocuri de rol)
  • 4. Lipsa de interes a participanților la programele de formare inițială (ex. neimplicarea participanților la curs în activitățile practice)
  • 5. Durată insuficientă a programului de formare inițială
  • 6. Cunoștințe și experiență insuficiente ale formatorilor/profesorilor
  • 7. Sistem de evaluare (pe parcurs și evaluare finală) ineficient si excesiv de permisiv
  • 8. Alte cauze (care?)

27. Considerați că normele de etică și deontologie profesională existente în prezent în domeniul medierii sunt în măsură să asigure un nivel ridicat al calității serviciului de mediere?

28. Pe o scară de la 1(ineficientă) la 5 (foarte eficientă), cât de eficientă apreciați că este activitatea Consiliului de Mediere pentru monitorizarea și evaluarea calității serviciilor de mediere furnizate de către mediatorii autorizați?

29. Cum considerați că este, în prezent, accesul în profesia de mediator ?

30. În ce măsură apreciați că este influențată calitatea serviciului de mediere furnizat de condițiile de intrare în profesia de mediator?

31. Considerați că actuala modalitate în care este reglementată procedura de răspundere disciplinară a mediatorilor este în măsură să asigure calitatea serviciului de mediere?

32. Considerați că este nevoie de îmbunătățirea calității serviciului de mediere furnizat de mediatorii autorizați?

33. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Da), care considerați că ar fi măsurile care ar putea contribui la creșterea calității serviciilor de mediere? 1= deloc util, 5= foarte util

  • 1. Măsuri pentru creșterea calității pregătirii profesionale inițiale
  • 2. Măsuri pentru creșterea calității pregătirii profesionale continue a mediatorilor
  • 3. Introducerea stagiaturii în profesia de mediator
  • 4. Introducerea unui Standard privind calitatea serviciului de mediere
  • 5. Introducerea medierii ca etapă în procedura de răspundere disciplinară a mediatorilor (în cazul în care mediatorul și clientul acceptă medierea)
  • 6. Dezvoltarea unor Ghiduri de răspundere disciplinară pentru înțelegerea și aplicarea unitară a Normelor de răspundere disciplinară
  • 7. Creșterea dificultății examenului de absolvire a cursurilor de formare inițială
  • 8. Înlesnirea condițiilor și simplificarea procedurii de autorizare ca mediator
  • 9. Creșterea capacității Consiliului de Mediere de monitorizare și evaluare a calității medierii
  • 10. Acordarea către asociațiile profesionale a tuturor atribuțiilor Consiliului de mediere
  • 11. Acordarea către asociațiile profesionale a unor atribuții ale Consiliului de mediere
  • 12. Creșterea capacității asociațiilor de mediatori de introducere și supraveghere a respectării standardelor de calitate în mediere
  • 13. Îmbunătățirea capacității birourilor de mediator și a altor forme de exercitare a profesiei de a stabili și a aplica reguli și standarde proprii de calitate (ex. reguli de mediere)
  • 14. Îmbunătățirea modalităților prin care formele de exercitare a profesiei asigură servicii de calitate
  • 15. Alte măsuri (care?)

II. CAPACITATEA DE FURNIZARE A SERVICIULUI DE MEDIERE

34. Ce procent din timpul dumneavoastră profesional interacționați cu activitatea de mediere?

35. Ce credeți că ar trebui să îi motiveze pe mediatori? puteți alege mai multe răspunsuri

36. Care ar fi domeniile în care ar trebui să se specializeze mediatorii? puteți alege mai multe răspunsuri

37. În prezent,din veniturile pe care le realizează ca mediatori autorizați, credeți că mediatorii își pot susține activitatea formei de exercitare în care își desfășoară profesia (birou de mediator/birou de mediatori asociați/societate civilă de mediatori)?

38. Aveți cunoștință de situații în care mediatorii au refuzat preluarea unui caz de mediere?

39. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 2 (Da), în ce măsură considerați că au contribuit următorii factori la refuz? (1= foarte puțin, 4= foarte mult)

  • 1. Lipsa timpului
  • 2. Lipsa resurselor necesare
  • 3. Lipsa competențelor necesare
  • 4. Experiența limitată
  • 5. Lipsa cunoștințelor juridice
  • 6. Lipsa capacității de a înțelege și a procesa informații tehnice și specializate
  • 7. Complexitatea cazului (ex. nr. de părți, istoric de conflict, diferențe majore culturale, de putere dintre părți)
  • 8. Lipsa acordului cu privire la condițiile de desfășurare (ex. onorariu)
  • 9. Lipsa de interes a mediatorului pentru un anumit domeniu
  • 10. Lipsa capacității părților de a participa la mediere (ex. nu aveau competențele necesare, interesul, disponibilitatea, suportul necesar emoțional, tehnic realizat de experți în domenii specifice, de ex.avocați)
  • 11. Alți factori (care?)

40. În ce măsură spațiul în care își desfășoară activitatea mediatorii este asigurat cu resurse tehnice (calculator, imprimantă/scanner, internet, etc.)?

41. Ce tipuri de instrumente apreciați că sunt utile pentru promovarea activităților de mediere?

  • 1. Website
  • 2. Firmă
  • 3. Cărți de vizită
  • 4. Identitate vizuală (ex. logo, antet, personalizare documente)
  • 5. Materiale marketing personalizate (ex. calendare, pixuri)
  • 6. Promovare social media
  • 7. Sponsorizare evenimente
  • 8. Apariții în mass media
  • 9. Prezentări sau participări la evenimente profesionale
  • 10. Altele (precizați):

42. În cazul în care ați utilizat servicii de mediere, cine a efectuat plata acestor servicii? mai multe răspunsuri

43. Cine credeți că ar trebui să plătească serviciile furnizate de mediatori? mai multe răspunsuri

44. În acest moment, în ce masură considerați că un potențial beneficiar al serviciului de mediere poate avea acces la acest serviciu?

45. Care credeți că sunt principalele tipuri de clienți care utilizează serviciile de mediere?

III. CADRUL NORMATIV ÎN DOMENIUL MEDIERII

46. Pe o scară de la 1(complet inutil) la 5 (foarte util), cât de util apreciați că este cadrul legislativ care reglementează activitatea de mediere?

47. Care a fost gradul de influență al modificărilor aduse până în prezent legislației în domeniul medierii asupra funcționării eficiente a acesteia?

48. Care sunt inovațiile și tendințele care pot avea cea mai mare influență în implementarea reală a medierii? Vă rugăm să selectați doar trei inovații/tendințe, marcându-le în ordinea priorității cu "1"=cel mai mare grad de influență, "2"= al doilea cel mai mare grad de influență și "3"= al treilea cel mai mare grad de influență

  • 1. Schimbări în atitudinea autorităților publice către prevenția disputelor
  • 2. Schimbări în atitudinea sectorului privat către prevenția disputelor
  • 3. Un accent mai mare către dreptul la informare a persoanelor cu privire la utilizarea metodelor de soluționare a conflictelor
  • 4. Un accent mai mare către colaborare față de procesele adversariale de soluționare a disputelor
  • 5. Un accent mai mare către confortul personal și reducerea stresului persoanelor
  • 6. Armonizarea cadrului legal intern cu standardele internaționale în domeniul prevenirii și soluționării amiabile a disputelor
  • 7. Altele (specificați):

49. Care considerați că sunt cele mai importante vulnerabilități în ceea ce privește evoluția cadrului legal din domeniul medierii? Vă rugăm să selectați doar trei vulnerabilități, marcându-le în ordinea priorității cu ”1”=cea mai importantă vulnerabilitate, ”2”= a doua cea mai importantă vulnerabilitate și ”3”=a treia cea mai importantă vulnerabilitate

  • 1. Numărul mare și frecvența ridicată a modificărilor legislative
  • 2. Inutilitatea și calitatea scăzută (chiar încălcarea unor principii de bază ale medierii)
  • 3. Tendința de suprareglementare
  • 4. Experiența ședinței de informare obligatorie, gratuită (gratuitate, birocratizare, încălcarea eticii profesionale prin încasarea de sume de bani, confuzia beneficiarilor privind procedura de mediere)
  • 5. Neaplicarea legii în conflictele de muncă
  • 6. Confuzia creată cu privire la rolul Consiliului de mediere și a asociațiilor profesionale de a reprezenta interesele mediatorilor
  • 7. Lipsa unor mecanisme de verificare și control a activității mediatorilor, a activității Consiliului de mediere și a membrilor săi
  • 8. Lipsa oricărui rol și element de influență al statului în controlul serviciilor de mediere
  • 9. Lipsa unui cadru legal funcțional pentru ca autoritățile publice să utilizeze procedura de mediere
  • 10. Lipsa alocării de fonduri publice directe pentru susținerea serviciului de mediere în cauze cu minori și violență domestică (în care nu poate fi cuantificată în bani dauna)
  • 11. Altă vulnerabilitate (specificați):

50. Considerați că modificările aduse până în prezent legislației privind medierea au determinat o creștere a numărului de cazuri?

51. În ce măsură apreciați că actuala legislație în domeniul medierii îngrădește exercitarea dreptului constituțional al liberului acces la justiție?

52. Care sunt în opinia dumneavoastră factorii din legislația medierii care ar fi de natură să îngrădească accesul liber la justiție?

  • 1. Elemente de obligativitate referitoare la utilizarea medierii
  • 2. Costuri financiare aferente utilizării serviciilor de mediere
  • 3. Durata de timp necesară pentru finalizarea procedurii de mediere în cazurile ce se află în procedură judiciară
  • 4. Utilizarea medierii în căile de atac din cadrul procesului în instanță
  • 5. Alt factor (specificați):

53. În care din următoarele domenii considerați că legea medierii ar trebui îmbunătățită? Vă rugăm să selectați doar trei domenii, marcându-le în ordinea priorității cu ”1”=cel mai important domeniu, ”2”= al doilea cel mai important domeniu și ”3”=al treilea cel mai important domeniu

  • 1. Autorizarea mediatorilor
  • 2. Atribuțiile Consiliului de mediere
  • 3. Prevederile referitoare la formarea inițială și continuă a mediatorilor
  • 4. Răspunderea disciplinară a mediatorilor
  • 5. Normele de etică și deontologie profesională
  • 6. Activitatea Consiliului de mediere
  • 7. Modalitatea de alegere și tragerea la răspundere a membrilor Consiliului de mediere
  • 8. Exercitarea profesiei de mediator
  • 9. Efectele acordului de mediere
  • 10. Referirea/trimiterea de cazuri și inițierea procedurii de mediere
  • 11. Dispozițiile referitoare la desfășurarea procedurii de mediere
  • 12. Alt domeniu (specificați):

54. Care din următoarele măsuri legislative considerați că ar putea îmbunătăți medierea în România? (Vă rugăm să selectați doar cinci măsuri, marcându-le în ordinea priorității cu "1"=cea mai importantă măsură, "2"= a doua cea mai importantă măsură, "3"=a treia cea mai importantă măsură, "4"=a patra cea mai importantă măsură, "5"=a cincea cea mai importantă măsură)

  • 1. Furnizarea serviciilor de mediere se face exclusiv prin intermediul unor organisme în cadrul cărora activează un număr minim de mediatori (ex. din Italia: minim 5 mediatori într-un furnizor de servicii de mediere)
  • 2. Sancțiuni pecuniare pentru beneficiarii (justițiabilii) care nu încearcă utilizarea medierii înainte de apelarea la instanțe
  • 3. Măsuri care cresc valoarea juridică a acordului de mediere (ex. titlu executoriu dacă este atestat de avocați sau consilieri juridici)
  • 4. Asigurarea controlului calității și mecanisme independente de gestionare a plângerilor adresate împotriva mediatorilor și a furnizorilor de servicii de mediere (ex. birou, societate civilă prof.)
  • 5. Introducerea de mai multe stimulente pentru beneficiarii (justițiabilii) care utilizează serviciul de mediere (ex. facilități fiscale,serviciu plătit de o instituție publică)
  • 6. Măsuri care introduc deduceri fiscale sau alte facilități pentru cazul în care onorariul de mediere este plătit de o a treia parte interesată
  • 7. Măsuri prin care autoritățile publice să fie constrânse să bugeteze și să utilizeze serviciile de mediere înainte de procesul în instanță, atunci când este posibil și atunci când încheierea unui acord poate evita procesul
  • 8. Atribuirea de prerogative statului în ceea ce privește cadrul și condițiile de implementare a medierii în legătură cu sistemul judiciar
  • 9. Introducerea obligativității în sarcina furnizorilor de servicii de mediere, instanțelor și parchetelor de a raporta periodic date statistice cu privire la utilizarea medierii
  • 10. Introducerea obligativității de a estima costurile pe care le implică procesul în instanța de judecată – estimarea este realizată de avocat și se depune cu cererea de chemare în judecată (model Anglia)
  • 11. Alte măsuri (specificați):

55. Pentru a fi îmbunătățit accesul la justiție, în care din următoarele domenii ale cadrului legal considerați că ar putea fi aduse cele mai importante modificări? Vă rugăm să selectați doar trei domenii, marcându-le în ordinea priorității cu ”1”=cel mai important domeniu, ”2”= al doilea cel mai important domeniu și ”3”=al treilea cel mai important domeniu

  • 1. Valoarea juridică a acordului de mediere
  • 2. Întărirea caracterului voluntar al procedurii de mediere
  • 3. Asigurarea cadrului legal pentru o informare eficientă a beneficiarilor (justițiabililor) cu privire la procedura de mediere (ex.victime infrac.)
  • 4. Introducerea "plății onorariului mediatorului" ca formă distinctă de acordare a ajutorului public judiciar (art.6 OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar)
  • 5. Stabilirea prin lege a onorariilor mediatorilor în cazurile de ajutor public judiciar.
  • 6. Limitarea duratei maxime de timp a procedurii de mediere care face și obiectul unui dosar aflat pe rolul instanțelor de judecată
  • 7. Alt domeniu (specificați):

IV. NIVELUL DE ÎNCREDERE ÎN MEDIERE

56. Care considerați că este motivul principal pentru care medierea nu este folosită pe o scară mult mai largă în țara noastră?

57. Care mecanisme credeți că ar trebui să reprezinte și să apere intereselor mediatorilor? Vă rugăm să selectați doar trei mecanisme, marcându-le în ordinea priorității cu ”1”=cel mai important mecanism, ”2”= al doilea cel mai important mecanism și ”3”=al treilea cel mai important mecanism

  • 1. Mediatorii își pot reprezenta și singuri interesele
  • 2. Forma de exercitare a profesiei din interiorul căreia își desfășoară activitatea fiecare mediator (ex. biroul de mediator) îi reprezintă și îi apără interesele acelui mediator
  • 3. Consiliul de Mediere reprezintă și apără interesele mediatorilor
  • 4. Asociațiile profesionale reprezintă și apără interesele mediatorilor
  • 5. În cele din urmă, dacă este nevoie, instanțele judecătorești apără interesele profesionale ale mediatorilor
  • 6. Alt mecanism (specificați):

58. Care credeți că sunt motivele care stau la baza deciziei părților de a alege medierea ca modalitate de soluționare a conflictului lor?

59. Care sunt cele mai importante categorii de părți interesate (pot fi afectate de activitatea de mediere) care pot influența activitatea de mediere și care este încrederea dumneavoastră în acestea? (Vă rugăm să selectați doar cinci categorii, marcându-le în ordinea priorității cu "1"=cea mai importantă categorie, "2"= a doua cea mai importantă categorie, "3"=a treia cea mai importantă categorie, "4"=a patra cea mai importantă categorie și "5"=a cincea cea mai importantă categorie. Similar, cu privire la încrederea dumneavoastră în părțile interesate.)

  • 1. Mediatori
  • 2. Formele de exercitare a profesiei de mediator
  • 3. Asociațiile profesionale din domeniul medierii
  • 4. Consiliul de Mediere
  • 5. Formatorii și furnizorii de formare în domeniul medierii
  • 6. Magistrați (judecători și procurori)
  • 7. Avocați și consilieri juridici
  • 8. Alte profesii liberale (executori, notari)
  • 9. Autorități publice centrale și locale
  • 10. Membrii Parlamentului
  • 11. Membrii Guvernului
  • 12. Mediul academic
  • 13. Partidele politice
  • 14. Cetățenii și societatea civilă
  • 15. Partenerii sociali
  • 16. Mediul de afaceri
  • 17. Organizațiile internaționale
  • 18. Alte categorii (specificați):

60. Care este percepția dumneavoastră cu privire la calitatea serviciului de mediere în România?

  • 1. Capacitatea mediatorului de a înțelege și de a analiza situația
  • 2. Modul în care mediatorul reușește să creeze un mediu propice pentru mediere
  • 3. Capacitatea mediatorului de a dezvolta o relație de comunicare cu fiecare participant în parte
  • 4. Capacitatea mediatorului de a stabili și menține o structură de lucru sigură și eficientă
  • 5. Modalitatea în care mediatorul reușește să gestioneze procesul de mediere prin toate etapele sale
  • 6. Abilitatea mediatorului de a sprijini părțile să proiecteze soluții de lucru
  • 7. Capacitatea mediatorului de a crea progres prin implicare cu oamenii și înțelegerea conținutului
  • 8. Posibilitatea ca mediatorul să documenteze în scris acordul părților
  • 9. Abilitatea de a învăța prin conștientizarea propriilor puncte slabe și puncte tari
  • 10. Abilitatea de adaptare a principiilor și procesului de mediere la circumstanțe diferite

V. SISTEMUL RELAȚIONAL AL PROFESIEI DE MEDIATOR

61. Din care dintre următoarele categorii credeți că provin clienții mediatorilor?

62. Care sunt modalitățile prin care beneficiarii pot ajunge la mediatori?

63. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de avocat? un singur răspuns

64. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de avocat?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de profesia de avocat
  • 2. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de avocat față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și avocați
  • 4. Confuzia cu privire la modul în care mediatorii înțeleg rolul avocatului și invers
  • 5. Percepția avocaților că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 6. Faptul că mediatorii acceptă să medieze cazuri în care părțile nu sunt asistate de avocat și asigură ei consultanța juridică atunci când pot și este nevoie
  • 7. Faptul că unii avocații nu au în mod aparent interes să soluționeze cauzele rapid, în mod amiabil
  • 8. Alți factori (care?)

65. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de notar? un singur răspuns

66. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de notar?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de profesia de notar
  • 2. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de notar față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și notari
  • 4. Percepția notarilor că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

67. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de executor judecătoresc? un singur răspuns

68. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu profesia de executor judecătoresc?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de profesia de executor judecătoresc
  • 2. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de executor judecătoresc față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și executori
  • 4. Percepția executorilor că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

69. În ce măsură cadrul legal general actual facilitează accesul serviciilor de mediere în domeniul conflictelor ce apar la locul de muncă? un singur răspuns

70. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu autoritățile publice non-judiciare? un singur răspuns

71. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu organele de cercetare penală, parchetele, penitenciarele și instanțele de judecată? un singur răspuns

72. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu organele de cercetare penală, parchetele, penitenciarele și instanțele de judecată?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de sistemul judiciar
  • 2. Lipsa de deschidere a reprezentanților sistemului judiciar față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori, magistrați și grefieri
  • 4. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și polițiști
  • 5. Lipsa de informații cu privire la rolul mediatorului și utilitatea medierii
  • 6. Percepția magistraților că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 7. Acordurile de mediere redactate de mediatori cu formă juridică incorectă și care complică situația
  • 8. Lipsa de mecanisme de control ale statului în ceea ce privește implementarea medierii în relație cu sistemul judiciar.
  • 9. Alți factori (care?)

73. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu organizațiile sindicale? un singur răspuns

74. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu organizațiile sindicale?" este 1 (Deloc bună), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de organizațiile sindicale
  • 2. Lipsa de deschidere a reprezentanților organizațiilor sindicale față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și organizațiile sindicale
  • 4. Percepția liderilor sindicali că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

75. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu autoritățile/instituțiile publice? un singur răspuns

76. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu autoritățile/instituțiile publice?" este 1 (Deloc bună), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de autoritățile publice
  • 2. Lipsa de deschidere a autorităților publice față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și funcționarii publici
  • 4. Percepția funcționarilor publici că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

77. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu sectorul privat? un singur răspuns

78. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu sectorul privat?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de sectorul privat
  • 2. Lipsa de deschidere a sectorului privat față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și antreprenori
  • 4. Percepția antreprenorilor că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

79. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu polițiștii? un singur răspuns

80. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu polițiștii?" este 1 (Deloc bună),care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de polițiști
  • 2. Lipsa de deschidere a Poliției Române față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și polițiști
  • 4. Percepția polițiștilor că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

81. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu membrii Parlamentului? un singur răspuns

82. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu membrii Parlamentului?" este 1 (Deloc bună), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de Parlamentul României
  • 2. Lipsa de deschidere a Parlamentului României față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și parlamentari
  • 4. Percepția parlamentarilor că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

83. Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu cadrele didactice? un singur răspuns

84. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară "Cum apreciați interacțiunea profesională a mediatorilor cu cadrele didactice?" este 1 (Deloc bună), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa de deschidere a reprezentanților profesiei de mediator față de cadrele didactice
  • 2. Lipsa de deschidere a mediul educațional față de profesia de mediator
  • 3. Lipsa de conlucrare dintre mediatori și cadrele didactice
  • 4. Percepția cadrelor didactice că mediatorii nu se pot face în mod efectiv utili pentru a se ajunge la înțelegeri
  • 5. Alți factori (care?)

VI. UTILIZAREA SERVICIULUI DE MEDIERE

85. Care este în opinia dumneavoastră gradul actual de utilizare a medierii de către autoritățile/instituțiile publice?

86. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Autoritățile/instituțiile publice nu utilizează medierea), sau 2(Autoritățile/instituțiile publice utilizează medierea în mică măsură), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Lipsa cadrului legal care să permită utilizarea medierii la nivelul instituțiilor publice
  • 2. Teama că ”încheierea de înțelegeri” ar putea angaja răspunderea penală, mai ales dacă aceste înțelegeri sunt încheiate într-un mediu privat și confidențial
  • 3. Lipsa unui mandat al reprezentanților autorităților publice de a participa la mediere
  • 4. Teama că angajarea fondurilor publice în acorduri mediate ar putea face obiectul cercetării Curții de Conturi
  • 5. Lipsa unei culturi a medierii care să se bazeze pe un cadru normativ pe care autoritățile publice să își poată baza decizia de a utiliza medierea
  • 6. Lipsa de resurse bugetate de către statul român pentru utilizarea serviciilor de mediere de către autoritățile publice
  • 7. Lipsa alocării de către statul român de resurse financiare de la buget pentru accesul subvenționat al unor categorii de cetățeni la servicii de mediere în cauze cu minori, de familie sau de violență domestică
  • 8. Lipsa de informații cu privire la beneficiile utilizării medierii
  • 9. Lipsa unei culturi a cooperării și a negocierii (inclusiv în caz de conflict) în societatea românească
  • 10. Alți factori (care?)

87. Care este în opinia dumneavoastră gradul de utilizare a medierii de către sectorul privat?

88. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Sectorul privat nu utilizează medierea), sau 2(Sectorul privat utilizează medierea în mică măsură) care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Faptul că sectorul privat nu conștientizează că medierea poate să fie un instrument util
  • 2. Lipsa de informații cu privire la beneficiile utilizării medierii
  • 3. Faptul că statul român nu utilizează negocierea și medierea, ceea ce alimentează o cultură competitivă în care sunt atrași și cetățenii sau sectorul privat
  • 4. Recomandarea avocaților și a consilierilor juridici ca sectorul privat să nu utilizeze medierea
  • 5. Lipsa unei culturi a cooperării și a negocierii (inclusiv în caz de conflict) în societatea românească
  • 6. Alți factori (care?)

89. Care este în opinia dumneavoastră gradul de utilizare a medierii de către cetățeni?

90. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Cetățenii nu utilizează medierea), sau 2(Cetățenii utilizează medierea în mică măsură), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Faptul că cetățenii nu conștientizează că medierea poate să fie un instrument util
  • 2. Lipsa de informații cu privire la beneficiile utilizării medierii
  • 3. Faptul că statul român nu utilizează negocierea și medierea, ceea ce alimentează o cultură competitivă în care sunt atrași și cetățenii sau sectorul privat
  • 4. Recomandarea avocaților ca cetățenii să nu utilizeze medierea
  • 5. Lipsa unei culturi a cooperării și a negocierii (inclusiv în caz de conflict) în societatea românească
  • 6. Alți factori (care?)

91. Care este în opinia dumneavoastră gradul de utilizare a medierii în relație cu sistemul judiciar?

92. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Medierea nu este utilizată în relație cu sistemul judiciar), sau 2(Medierea este utilizată în mică măsură în relație cu sistemul judiciar), care considerați că sunt factorii posibili care au condus la această situație? 1= puțin posibil, 5= foarte probabil

  • 1. Faptul că magistrații și grefierii nu conștientizează că medierea poate să fie un instrument util
  • 2. Faptul că avocații nu conștientizează că medierea poate să fie un instrument util
  • 3. Faptul că justițiabilii nu conștientizează că medierea poate să fie un instrument util
  • 4. Lipsa de informații cu privire la beneficiile utilizării medierii
  • 5. Faptul că statul român nu utilizează negocierea și medierea, ceea ce alimentează o cultură competitivă în care sunt atrași și cetățenii sau sectorul privat
  • 6. Recomandarea avocaților împotriva utilizării medierii
  • 7. Lipsa unor mecanisme legale care să permită magistraților trimiterea unor cauze la mediere
  • 8. Lipsa unei culturi a cooperării și a negocierii (inclusiv în caz de conflict) în societatea românească
  • 9. Alți factori (care?)

93. Care sunt sectoarele de activitate în care apreciați că medierea ar putea fi aplicată în mod mai eficient decât la acest moment? puteți alege mai multe răspunsuri

94. Care apreciați că sunt măsurile legale care ar putea crea sisteme de referire de cauze către mediere? puteți alege mai multe răspunsuri

95. Ați oferit date statistice cu privire la utilizarea medierii unor terțe instituții mandatate să gestioneze astfel de baze de date (ex. Consiliul de mediere, Ministerul Justiției, CSM)?

96. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 2 (Nu), în ce măsură considerați că următoarele măsuri ar putea fi utile în realizarea de statistici? 1=puțin utile,3=f.utile

  • 1. Sistem gestionat de Consiliul de mediere
  • 2. Sistem gestionat de asociațiile profesionale
  • 3. Numere unice de contract de mediere la nivel național
  • 4. Numere unice de contract de mediere la nivelul asociațiilor profesionale
  • 5. Obligația legală de raportare periodică de statistici
  • 6. Alte măsuri (care?)

VII. SISTEMUL DE REGLEMENTARE ȘI GESTIONARE A MEDIERII

97. Cum apreciați actuala formă de normare, administrare și funcționare a sistemului profesional de mediere din România?

98. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 1 (Este nefuncțională, sistemul trebuie regândit și construit de la zero), ce model de normare, administrare și funcționare ar trebui dezvoltat? 1=puțin util,3=f.util

  • 1. Sistem susținut și controlat de stat în totalitate
  • 2. Sistem în care atribuțiile Consiliului de mediere să fie preluate de asociațiile profesionale
  • 3. Sistem centralizat organizat pe modelul barourilor de avocați județene și federație la nivel național cu structuri de conducere
  • 4. Sistem deschis și informal, fără constrângeri, reglat de piață, care poate avea la bază un set de principii etice (ex. Cod etic)
  • 5. Altă formă (specificați):

99. Cum apreciați existența de statistici în privința utilizării medierii?

100. În ce măsură apreciați eforturile Consiliului de mediere în vederea elaborării de statistici referitoare la utilizarea medierii? un singur răspuns

101. Cum apreciați că este organizarea actuală a Corpului Profesional al mediatorilor autorizați din România? un singur răspuns

102. Cum caracterizați calitatea dialogului cu profesia de mediator și organele ei reprezentative? un singur răspuns

103. Cum apreciați activitatea Consiliului de mediere din punctul de vedere al transparenței decizionale?

104. Aveți cunoștință cine aprobă Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Consiliului de mediere?

105. Aveți cunoștință cu privire la modalitatea de descărcare de gestiune a Consiliului de mediere la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar?

VIII. BUGETAREA SISTEMULUI DE MEDIERE

106. Care apreciați că sunt principale nevoi ale sistemului de mediere? alegeți maxim trei

107. Apreciați că sunt suficiente resurse pentru bugetarea Consiliului de mediere?

108. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este 2 (Nu), în ce măsură considerați că următoarele resurse ar putea fi utile? 1=puțin utile,3=f.utile

  • 1. Creșterea numărului de mediatori autorizați și a taxelor aferente
  • 2. Atragerea de donații
  • 3. Atragerea de sponsorizări
  • 4. Atragerea de sprijin financiar de la bugetul de stat
  • 5. Atragerea de alte surse de venit, în condițiile legii
  • 6. Creșterea nivelului încasărilor din vânzarea publicațiilor proprii
  • 7. Creșterea amenzilor aplicate de Consiliul de mediere ca sancțiuni disciplinare
  • 8. Alocarea directă de fonduri din Bugetul național
  • 9. Alte măsuri (precizați):

109. Care apreciați că sunt cauzele posibile ale subfinanțării sistemului de mediere? (alegeți maxim trei)

110. Care apreciați că sunt efectele posibile ale subfinanțării sistemului de mediere? (alegeți maxim trei)

IX. Sincronizarea sistemului de mediere din România cu alte sisteme de mediere din Uniunea Europeană (UE)și extra-UE

111. Care apreciați că este nivelul de sincronizare actual al sistemului de mediere din România cu alte sisteme de mediere din Uniunea Europeană (UE) și extra-UE? un singur răspuns

112. La ce nivel apreciați că se găsește nevoia actuală de sincronizare a sistemului de mediere din România cu alte sisteme de mediere din Uniunea Europeană (UE)? un singur răspuns

113. Care apreciați că ar fi impactul desincronizării sistemului de mediere din România de alte sisteme de mediere din Uniunea Europeană (UE)?

  • 1. Calitate redusă a serviciului de mediere
  • 2. Capacitate redusă de utilizare a medierii
  • 3. Limitarea posibilităților de promovare a medierii
  • 4. Reducerea capacității de autoreglementare a furnizorilor de servicii de asistare și formare
  • 5. Lipsa de sustenabilitate a formării profesionale
  • 6. Limitarea capacității de aplicare pe sectoare de activitate (ex. comunicații, transporturi, IT)
  • 7. Reducerea dialogului din interiorul profesiei
  • 8. Limitarea sistemului relațional al medierii cu alte părți interesate
  • 9. Sustenabilitatea limitată a mediatorilor
  • 10. Reorientarea profesională a mediatorilor către alte activități profesionale
  • 11. Scăderea încrederii în mediere și mediatori
  • 12. Deprofesionalizarea serviciilor de mediere
  • 13. Altul (precizați):

114. Care apreciați că ar fi impactul sincronizării sistemului de mediere din România cu alte sisteme de mediere din Uniunea Europeană (UE)?

  • 1. Calitate ridicată a serviciului de mediere
  • 2. Capacitate ridicată de utilizare a medierii
  • 3. Creșterea posibilităților de promovare a medierii
  • 4. Îmbunătățirea capacității de autoreglementare a medierii
  • 5. Creșterea sustenabilității formării profesionale
  • 6. Dezvoltarea capacității de aplicare pe sectoare de activitate (ex. comunicații, transporturi, IT)
  • 7. Îmbunătățirea dialogului din interiorul profesiei
  • 8. Îmbunătățirea sistemului relațional al medierii cu alte părți interesate
  • 9. Sustenabilitatea îmbunătățită a mediatorilor
  • 10. Consolidarea activității profesionale a mediatorilor în piața soluționării disputelor
  • 11. Creșterea încrederii în mediere și mediatori
  • 12. Profesionalizarea serviciilor de mediere
  • 13. Altul (precizați):
CAPTCHA ImageRefresh Image

Atenţie! Formularul trebuie parcurs până la final


Această Anexă este parte a unui ”Instrument independent de monitorizare și evaluare a politicilor publice în domeniul medierii” realizat în cadrul proiectului ”Medierea-politică publică eficientă în dialogul civic” finanțat prin ”Programul Operaţional Capacitate Administrativă”, Cod proiect 112412, www.mediereapoliticapublica.ro

Vă informăm că datele dumneavoastră personale vor fi tratate confidențial, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date. Mai multe informații despre protecția datelor cu caracter personal pot fi găsite pe site-ul proiectului, www.mediereapoliticapublica.ro/protectia-datelor-personale.html